Mănăstiri | Biserici

Mănăstirea Hurezi

Mănăstirea Hurezi sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu, sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690 și 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693.

Intreg ansamblul se remarcă prin conceptul unitar. El este structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lăcașe de cult, construite în etape diferite și de ctitori diferiți.

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare.

Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 – 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este „fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”. Mănăstirea Cozia, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare cod LMI VL-II-a-A-09697.

Arhiepiscopia Râmnicului

In partea de apus si miaza-noapte a pitorescului oras Ramnicu Valcea, chiar sub dealul „Capela”, la poalele padurii de fag si de tei, este situata resedinta Episcopiei Ramnicului. Aici, in decursul timpului, au fost ridicate trei biserici, mai multe corpuri de cladiri si s-a plantat o frumoasa livada cu pomi.

Mănăstirea Berislăvești

Mănăstirea Berislăvești este un valoros monument de arhitectură feudală târzie, ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale Maria.

Așezământul este alcătuit dintr-o incintă fortificată, cu o formă uşor trapezoidală, în mijlocul căreia se află biserica. Biserica are un pronaos dreptunghiular, îngust, careia îi este ataşat un pridvor deschis, cu şase coloane ornamentate la capiteluri şi arcade în formă de treflă și este nominalizată în Lista Monumentelor Istorice ca biserică cu dublul hram „Sf. Trei Ierarhi” şi „Sf. Gheorghe”, datarea consemnată fiind cuprinsă între anii 1754 – 1762.

Mănăstirea Sărăcinești

Aici, la confluenta raului Olanesti cu raul Cheia, in mijlocul satului Valea Cheii care pana in anul 1964 s-a numit Saracinesti asa cum glasuieste pisania, de aproape 300 de ani sta in bataia vanturilor si vijeliilor Biserica fostei Manastiri Saracinesti.

Pisania: „†Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Duhului Sfant ziditus-au aceasta biserica din temelie cu toata podoaba ei intru lauda Adormirea Precestei Bogorodite si cu chiliile imprejur cu toata cheltuiala Parintelui Stefan, episcopul Ramnicului fiind data mosia cu casele de Tanasie Pausescul in zilele lui Serban Cantacuzino Voevodul. Si au fost ispravnic Zosima Er.(monah) egumen. Ani de la Adam 7196 iar de la Iisus Hristos 1688 Sept. 28.”

Mănăstirea Bistrița

Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.

Mănăstirea Cornetu

Fost schit de calugari, azi Manastirea Cornetu cu hramul „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” este amplasata pe soseaua Ramnicu Valcea – Sibiu, la cca 50 km nord de Ramnicu Valcea, in satul Calinesti, oras Brezoi, la 2 km de gara Cornetu, pe linia de cale ferata Ramnicu Valcea – Sibiu.

Mănăstirea Arnota

Manastirea Arnota este ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, cu hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situata la 37 km de Ramnicu Valcea, aproape de Manastirea Bistrita si Manastirea Hurezi. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.

Mănăstirea Turnu

La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta silueta zvelta a manastirii de calugari Turnu, situata la 600 m de statia de cale ferata cu acelasi nume. La poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului, au fost multe sihastrii, chilii sapate in stanca, dintre care unele se mai pastreaza si astazi.

Mănăstirea Ostrov

Manastirea Ostrov este o manastire de calugarite, cu hramul „Nasterea Maicii Domnului” si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta C.F.R. Calimanesti-Jiblea.

Mănăstirea Govora

Manastire de maici, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Ramnicu Valcea, pe fosta mosie Hinta.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Ramnicu Valcea si la 12 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.

Mănăstirea Surpatele

Manastirea Surpatele cu hramul „Sfanta Treime”, se afla situata in comuna Frâncesti, satul Surpatele, judetul Valcea, la 12 km de gara Babeni si la 3 km de manastirea „Dintr-un Lemn”.

Biserica „Sf. Gheorghe” si „Sf. Treime”

Mănăstirea Stănișoara a fost refăcută între anii 1903 – 1908, în timpul episcopului Argeșului, Gherasim Timuș și starețului Nicandru Manu.

A fost construită biserica actuaăl după planurile arhitectului Debora Apoloni, căruia i se datorează și terasarea și consolidarea laturii de nord a incintei mănăstirii, unde au fost construite chili și pavilionul neoromânesc.

Pentru a răspunde nevoilor dictate de programul zilnic al slujbelor, între anii 1936 – 1940 a fost construită biserica paraclis, cu hramul „Sfânta Treime” și „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, la sud de biserica mare, pe locul unor construcții care au fost distruse de incendiul din 1921.